Despre cum mi-a crăpat obrazul de ruşine…

Ieşisem să duc gunoiul, iar la întoarcere văd un domn şi o doamnă încercând să ridice pe cineva de sub o maşină parcată.

Da, aţi înţeles perfect, o doamnă căzuse sub o maşină parcată.

M-am dus repede să vad dacă e ceva grav şi astfel am constatat că e o stimabilă doamnă profesoară vecină, aflată acum la pensie.

Vizibil şocată, doamna încearcă să îşi prindă cu două mâini plasele cu cumpărături, refuzând ajutorul pentru o autoîncurajare necesară.

O întreb ce s-a întâmplat şi dacă are nevoie să meargă la spital, şi aproape lăcrimând îmi spune că a căzut pentru că bordura e prea înaltă şi pentru că strada e iluminată insuficient, şi-a pierdut echilibrul.

Continuă, la fel de nervoasă, să-mi povestească despre strada Băncii, unde deja sunt sărite câteva pavele, menţionând că există chiar o porţiune pe unde e dificil de trecut, neocolind faptul că cei care conduc acest oraş “îşi bat joc de noi”.

Plină de praf, tremurând la propriu, prinde putere să îmi spună despre revolta dânsei vis-a-vis de incompetenţa autorităţilor, şi primul lucru care îmi vine în minte e scrisoarea cu promisiuni şi laude a primarului condamnat în primă instanţă, Romeo Stavarache, care pare că vorbeşte despre o lume paralelă, pe placul edilului.

Vorbesc despre strada Logofăt Tăutu, stradă ce a “primit” pavele şi borduri noi cu o înălţime de peste 22 de cm… asta pentru că deşi s-a promis că se va completa cu asfalt până la linia marcată pe bordură, probabil acest aspect se va transfera într-o temă de campanie pentru viitoarele alegeri.

Să mai menţionez ce spun şoferii? Aproape toţi au câte o bară atinsă, o lovitură pe portieră de la înălţimea prea mare a pavelelor, dar şi mai important, mamele cu copii mici sunt puse în dificultate atunci când coboară bordura cu căruciorul sau fără.

Distanţa generează pericol şi am impresia că pericolul nu e perceput de cei ce ar trebui să o facă.

Ataşez şi poza, încheind cu faptul că mi-a crăpat obrazul de ruşine să o văd pe doamna profesoară de română, ridicată de sub o maşină plină de praf.

Doamna a refuzat să meargă la spital, insistând că nu e grav rănită. Am înţeles-o şi i-am respectat intimitatea.

Nu-mi face plăcere să scriu acest articol, dar am facut-o pentru a trage un semnal de alarmă legat de această situaţie.

Sper să nu treacă ani sau să apară victime până vom lua măsuri.

 

Dorin Chirilescu

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *